Activare pagini gestionate

În mod implicit, suportul pentru pagini gestionate este activat pentru portalul virtual implicit. Totuşi, puteţi să activaţi şi manual acest suport dacă paginile gestionate sunt dezactivate.

Despre acest task

Important: Nu incercaţi să activaţi paginile gestionate pe un server pe care sunt deja activate paginile gestionate. Dacă aţi dezactivat anterior paginile gestionate şi vreţi să reactivaţi caracteristica, trebuie să vă asiguraţi întâi că biblioteca Site Portal este goală. Dacă eşuaţi să înlăturaţi artefactele paginii di configurarea anterioară, portalul rezultat s-ar putea dă nu funcţioneze corespunzător.
Când se suportă, paginile gestionate sunt activate pentru un portal virtual, toate paginile din portalul virtual sunt copiate în bibioteca Site Portal din IBM® Web Content Manager. Totuşi, următoarele pagini nu sunt tratate ca şi pagini gestionate şi nu sunt copiate:
  • Paginile Administrare, aşa cum sunt identificate de către eticheta ibm.portal.Administration şi paginile sale copil
  • Pagini private
Fiecare portal virtual are propria sa bibliotecă Site Portal.
Notă: Pentru a profita de caracteristicile disponibile pentru gestionarea paginilor din interfaţa de utilizator, paginile dumneavosatră trebuie să folosească tema Portal 8.5.
Considerente de cluster: Într-un cluster, aveţi nevoie să aplicaţi această procedură doar la nodul primar. Într-o configuraţie de cluster multiplă, aplicaţi această procedură la nodul primar din fiecare cluster.
Atenţie: Dacă aţi pierdut spaţiul dumneavoastră de lucru JCR şi copia de rezervă a fost creată înainte de a crea dumneavoastră portalul virtual, restaurare spaţiului de lucru creează o inconsistenţă între domeniile bazei de date. Taskul create-virtual-portal-site-nodes eşuează pentru că lipseşte spaţiul de lucru JCR. Rulaţi taskul action-migrate-vps pentru a corecta incompatibilitatea cu domeniile de bază de date şi pentru a restaura spaţiul de lucru JCR.

Procedură

  1. Porniţi serverul portalului.
  2. Pentru a activa suport pentru paginile gestionate rulaţi taskul enable-managed-pages din directorul wp_profile_root/ConfigEngine.
    Windows
    ConfigEngine.bat enable-managed-pages -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    Linux
    ./ConfigEngine.sh enable-managed-pages -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    IBM i
    ConfigEngine.sh enable-managed-pages -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password

    După ce rulaţi taskul enable-managed-pages pentru prima dată, tproprietatea managed.pages este creată în serviciul de configurare portal WP. Valoarea proprietăţii este setată pe true.

  3. Reporniţi serverul Portal.
  4. Pentru a popula biblioteci de conţinut web cu informaţii despre portaluri virtuale din sistem, rulaţi taskul create-virtual-portal-site-nodes din directorul wp_profile_root/ConfigEngine. Pentru fiecare portal virtual, acest task creează o bibliotecă şi o zonă de site care este numită lost-found pentru resurse care nu poate fi localizate corespunzător. Dacă biblioteca sau zona de site există atunci taskul exită. În mod implicit, taskul rulează pe toate portalurile virtuale din sistem.
    Windows
    ConfigEngine.bat create-virtual-portal-site-nodes -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    Linux
    ./ConfigEngine.sh create-virtual-portal-site-nodes -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    IBM i
    ConfigEngine.sh create-virtual-portal-site-nodes -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
  5. Pentru a popula biblioteci de conţinut web cu informaţii despre paginile de portal din sistem, rulaţi taskul create-page-nodes din directorul wp_profile_root/ConfigEngine.

    Acest task poate fi, de asemenea, utilizat când paginile portal şi artefactele de pagini gestionate din Web Content Manager nu sunt sincronizate. În acest caz, taskul încearcă să resincronizeze artefactele portalului şi artefactele de conţinut web oferind prioritate artefactelor de portal.

    Notă de performanţă: În funcţie de cantitatea de informaţii din sistem, taskul system, the create-page-nodes poate dura o lungă perioadă de timp. Din cauza încărcării bazei de date pentru acest task, nu rulaţi acesttask frecvent. Rularea iniţială a taskului necesită cel mai mult timp în timp ce rulările următoare necesită, de obicei, mai puţin timp.
    Notă: Dacă aveţi multe pagini, atunci s-ar putea să fie necesar să creşteţi timeout-ul clientului de soap. Editaţi fişierul wp_profile_root/properties/soap.client.props pentru a modifica com.ibm.SOAP.requestTimeout la 60000.
    Atenţie: În cazul în care portalurile virtuale au diferite conturi administrative, nu puteţi rula taskul create-page-nodes direct. Trebuie să rulaţi taskul pentru fiecare portal virtual, inclusiv portalul virtual de bază. Utilzaţi parametrul VirtualPortalHost sau VirtualPortalContext cu taskul create-page-nodes. Rulaţi taskul list-all-virtual-portals pentru a obţine o listă a tuturor portalurilor virtuale. Când rulaţi taskul create-page-nodes pe bază de portal virtual, setaţi valoarea VirtualPortalContext la __NO__VP__ID__.
    Windows
    ConfigEngine.bat create-page-nodes -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    Linux
    ./ConfigEngine.sh create-page-nodes -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    IBM i
    ConfigEngine.sh create-page-nodes -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    Implicit, acest task este rulat în toate paginile din toate portalurile virtuale. Pentru a limita acest task la un anumit portal virtual, identificaţi portalul virtual prin adăugarea unuia dintre parametrii următori la linia de comandă. Fiecare parametru necesită prefixul -D în linia de comandă.
    VirtualPortalHost
    Specificaţi numele gazdă al portalului virtual. De exemplu,vp.example.com.
    Important: Dacă numele de gazdă pentru portalul virtual este acelaşi ca numele gazdei implicite pentru portalul virtual, trebuie să specificaţi de asemenea proprietatea VirtualPortalContext. Puteţi specifica proprietatea VirtualPortalHost în sine numai în cazul în care numele gazdei este unic.
    VirtualPortalContext
    Specificaţi contextul portalului virtual care identifică portalul virtual. De exemplu,vp1.
    Puteţi personaliza taskul cu următorii parametri opţionali în linia de comandă. Fiecare parametru necesită prefixul -D în linia de comandă.
    RunParallel
    Indicaţi dacă vreţi ca taskul să ruleze pe mai multe fire de execuţie. O valoare de false indică un singur fir de execuţie şi este setarea implicită.

    O valoare de true indică fire de execuţie multiple, după cum este specificat de managerul de lucru wpsJcrSyncWorkManager din WebSphere Integrated Solutions Console. Fiecare fir de execuţie necesită o conexiune de bază de date. Pentru performanţă optimă, asiguraţi-vă că pool-ul de conexiuni al bazei dumneavoastră de date suportă cel puţin atâtea conexiuni câte fire de execuţie sunt în pool.

    Excluded
    Specificaţi o listă de nume unice de noduri de pagină de exclus din procesul de creare. Excluderea unei pagini exclude, de asemenea, şi paginile sale copil. Implicit, paginile de administrare portal (ibm.portal.Administration) sunt excluse.
  6. Pentru a popula bibliotecile furnizate IBM în portalurile virtuale existente, rulaţi taskul import-all-libs-to-vp:
    Windows
    ConfigEngine.bat import-all-libs-to-vp -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    Linux
    ./ConfigEngine.sh import-all-libs-to-vp -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
    IBM i
    ConfigEngine.sh import-all-libs-to-vp -DPortalAdminPwd=password -DWasPassword=password
  7. Opţional: Dacă aţi utilizat pagini de conţinut web înainte să activaţi paginile gestionate, puteţi transfera conţinutul pentru acele pagini în biblioteca Site portal. Dacă intenţionaţi să folosiţi şabloanele de pgină implicite şi să vă stocaţi conţinutul web în biblioteca Site Portal, transferaţi conţinutul pentru paginile şablon la biblioteca Site Portal. Pentru informaţii suplimentare, deplasaţi-vă la Transferarea asocierilor de conţinut la biblioteca Site Portal.
  8. Opţional: Asiguraţi-vă că utilizatorii au accesul corespunzător în Web Content Manager Resursele virtuale REST astfel încât să poata utiliza Mod editare. De exemplu, au acces user.